Livada

Îtr-o seară-n drumul meu
Trecui pe lâng-o livadă
M-am uitat în sus si-n jos
Stăpânul să nu mă vadă

Am întins mâna prin gard
Si-am furat ca un păgân
Două mere rosii coapte
Si le-am pus degrabă-n sân

Si-ntinsei atunci cărarea
Dar cu capul aplecat
N-am vazut că de pe deal
Luna-ncet s-a ridicat

Era galbena si tristă
Si în aerul tăcut
Avea ochi, parcă si gură
Mă-ntrebă ce am făcut

Atunci am îngenunchiat
Pe rozorul înverzit
İartă-mă o sfinte Doamne
İartă-mă că am gresit

Si de-atuncea mă asez
În grădină pe-nserat
Si zămbesc tainic la luna
Fiindcă Domnul m-a iertat. Amin!